Skip to content
O reflectie despre filmul Mona Lisa Smile: presiunea conformarii, limitele unui sistem si momentul in care alegerea de a pleca devine o forma de fidelitate fata de sine.
Mona Lisa Smile este un film care, pentru mine, nu a fost doar despre educatie sau despre destinul femeii intr-o alta epoca, ci si despre felul in care un sistem poate incerca sa decida deja ce este potrivit pentru tine. Dincolo de povestea profesoarei si a tinerelor din colegiul de elita, filmul aduce in prim-plan teme precum conformarea, libertatea interioara si alegerea de a nu te pierde pe tine pentru a apartine.
Pentru cine vrea sa vada mai multe despre film:
- IMDb: Mona Lisa Smile
- Wikipedia: Mona Lisa Smile
O profesoara intr-un sistem deja asezat
O profesoara ajunge intr-un colegiu de elita pentru fete si descopera ca, dincolo de diplome si aparente perfecte, viitorul acestor tinere este deja „decis”: casatorie, familie, conformare.
Despre vremuri in care femeia era educata mai mult pentru a fi sotie si a se dedica familiei, nu neaparat pentru a-si urma propriile dorinte sau studii.
Aceasta profesoara, intr-un fel, merge impotriva sistemului — nu prin lupta directa, ci prin felul in care le provoaca pe fete sa gandeasca si sa priveasca altfel viata si alegerile lor.
Nu vine cu forta si nu incearca sa le impuna o alta directie, ci mai degraba deschide un spatiu de intrebare. Iar uneori tocmai asta tulbura cel mai mult un sistem: nu confruntarea directa, ci aparitia unei alte perspective.
Despre limitele unui sistem
Pentru mine, filmul a fost si despre limitele unui sistem.
Nu poti intra mereu intr-un loc cu ideea ca il vei schimba prin confruntare, pentru ca sistemul este mai mare decat tine, iar lupta continua cu el te poate epuiza emotional, psihic si energetic.
Uneori, sistemul nu raspunde la adevar, la prezenta sau la claritate, ci isi apara propriile reguli, chiar si atunci cand acestea limiteaza viata reala a oamenilor din interiorul lui.
Cand ramai fidela tie
Mi s-a parut important si faptul ca ea nu forteaza pana la capat.
Isi aduce firesc viziunea, felul ei de a gandi, ceea ce crede. Dar in momentul in care vede ca, pentru a ramane acolo, ar trebui sa renunte la sine si sa se supuna unui mod de a fi care nu o reprezinta, alege sa plece.
Aici, pentru mine, filmul devine si mai puternic. Pentru ca nu mai este doar despre schimbare, ci despre discernamant: pana unde poti ramane fara sa te pierzi?
Nu mai este despre integrare, ci despre alegere
Si aici, pentru mine, e una dintre ideile cele mai puternice ale filmului:
poti merge intr-un sistem fiind tu insati, fara sa intri intr-o lupta permanenta cu el.
Dar daca acel sistem nu te accepta asa cum esti si iti cere sa te pierzi pe tine ca sa faci parte din el, atunci nu mai este despre integrare, ci despre alegere.
Poate tocmai de aceea filmul ramane actual. Pentru ca nu vorbeste doar despre acea epoca, ci despre multe contexte in care oamenii ajung sa simta ca apartenenta are un pret prea mare.
O tema care se leaga si de alte articole
Tema aceasta se leaga, pentru mine, si de alte texte pe care le-am scris pe blog.
In articolul Dincolo de etichete poti regasi ideea ca, dincolo de aparente, de roluri si de ceea ce este proiectat asupra unui om, exista o realitate interioara mult mai profunda.
Iar in articolul Despre limite, copii si ce se intampla, de fapt, in interiorul parintelui apare din nou aceasta intrebare legata de ce se petrece in interiorul unui om atunci cand actioneaza, reactioneaza sau alege sa nu mai ramana intr-un anumit mod de functionare.
Cateva idei care au ramas cu mine dupa film
- nu orice sistem poate fi schimbat din interior
- nu orice lupta trebuie dusa pana la capat
- uneori prezenta si claritatea spun mai mult decat confruntarea
- plecarea nu inseamna mereu slabiciune
- uneori alegerea de a pleca este felul in care ramai de partea ta
Mona Lisa Smile mi s-a parut un film despre femei, despre educatie, dar si despre pretul conformarii si despre curajul de a ramane fidela tie.
Uneori, nu poti schimba sistemul.
Dar poti alege sa nu te pierzi pe tine in interiorul lui.